Keratoconus este o afecțiune în care corneea (partea transparentă din fața ochiului) se subțiază treptat și își pierde forma regulată de „cupolă”, deformându‑se într‑un „con”.

Keratoconus este o afecțiune în care corneea (partea transparentă din fața ochiului) se subțiază treptat și își pierde forma regulată de „cupolă”, deformându‑se într‑un „con”. Această modificare duce la apariția unui astigmatism neregulat și a miopiei, astfel încât imaginea nu mai este focalizată corect pe retină, iar vederea devine neclară și distorsionată. De obicei afectează ambii ochi, dar adesea unul este mai afectat decât celălalt, iar debutul este frecvent în adolescență sau la adultul tânăr.

Simptome și semne

În stadiile incipiente, pacientul observă de obicei o vedere încețoșată care se schimbă relativ des, având nevoie de ochelari noi la intervale scurte. Pe măsură ce boala progresează, pot apărea: distorsiuni ale imaginii (linii drepte care par curbate), halouri în jurul luminilor, sensibilitate crescută la lumină (fotofobie) și uneori vedere dublă cu un singur ochi. În formele avansate, chiar și ochelarii sau lentilele de contact standard nu mai reușesc să ofere o vedere satisfăcătoare din cauza astigmatismului foarte neregulat.

Cât de frecvent este keratoconusul

Prevalența raportată variază mult în funcție de metodă și populație, de la valori clasice foarte mici (0,05% în studii vechi) până la procente de 1–3% în unele studii moderne, mai ales în regiuni din Asia și Orientul Mijlociu. Un meta‑analiză recentă care a inclus peste 50 de milioane de persoane a estimat o prevalență globală de aproximativ 138 de cazuri la 100.000 de locuitori, însă se consideră că formele ușoare sunt în continuare subdiagnosticate. Boala este mai frecventă la tineri (18–39 de ani) și s‑a observat o prevalență mai mare în anumite grupuri etnice.

De ce apare keratoconusul

Cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă, dar se consideră că este vorba despre o combinație de factori genetici, biochimici și de mediu. S‑a observat o asociere cu terenul atopic (alergii, eczeme) și cu frecatul intens al ochilor, care poate accelera subțierea corneei. În unele familii există mai mulți membri afectați, ceea ce sugerează și o componentă ereditară în anumite cazuri.

Cum se diagnostichează

Diagnosticul începe de obicei cu o consultație de rutină la optometrist sau oftalmolog, atunci când pacientul acuză scăderea vederii sau schimbări frecvente de dioptrii. Pe lângă măsurarea refracției și examenul la biomicroscop, se folosesc investigații specifice precum topografia și tomografia corneană, care creează o „hartă” detaliată a curburii și grosimii corneei. Aceste teste permit detectarea formelor foarte incipiente, când corneea pare încă relativ normală la un examen obișnuit.

Opțiuni de tratament

Tratamentul depinde de stadiul bolii și de impactul asupra vederii:

  • În stadiile ușoare, ochelarii sau lentilele de contact moi pot fi suficiente pentru a corecta vederea.
  • Pe măsură ce astigmatismul devine mai neregulat, se recurge frecvent la lentile rigide gaz‑permeabile, lentile hibride sau lentile sclerale, care „regularizează” suprafața optică și pot oferi o vedere mult mai clară.
  • Corneal collagen cross‑linking (CXL) este singurul tratament dovedit care poate opri sau încetini semnificativ progresia keratoconusului, prin întărirea colagenului din cornee cu ajutorul riboflavinei și al luminii UV‑A.
  • În cazurile avansate, când corneea este foarte subțire sau cicatricială și nu se mai obține o vedere acceptabilă cu lentile de contact, poate fi necesar un transplant de cornee (keratoplastie).

În multe situații se combină tratamentele: de exemplu, cross‑linking pentru stabilizarea bolii, urmat de adaptarea unor lentile speciale pentru obținerea celei mai bune acuități vizuale.

De ce este important diagnosticul și monitorizarea precoce

Cu cât keratoconusul este depistat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca tratamente precum cross‑linking să stabilizeze corneea înainte să apară subțieri extreme sau cicatrici. Monitorizarea regulată (refracție, topografie/tomografie, examinare la lampă cu fantă) ajută medicul să decidă momentul optim pentru intervenție și să adapteze corecția optică la schimbările corneei. Educația pacientului – în special evitarea frecatului ochilor și prezentarea la control când apar modificări de vedere – joacă un rol esențial în prevenirea complicațiilor și în păstrarea unei vederi bune pe termen lung.

Cel mai extins portofoliu de lentile pentru keratoconus

UltraHealth combină un centru rigid gaz‑permeabil cu o „fustă” moale din silicon‑hidrogel, rezultând o lentilă care „plutește” peste ectazia corneană și se centrează foarte bine datorită zonei moi periferice.

i-Shape este o lentilă sclerală inovatoare, proiectată complet digital pe baza topografiei segmentului anterior al fiecărui ochi, pentru o adaptare extrem de precisă și un confort maxim pe termen lung.

Excellent este o lentilă RGP special concepută pentru keratoconus, realizată individual astfel încât să „îmbrace” forma corneei neregulate și să ofere o vedere cât mai clară, chiar și în stadiile avansate.

i‑MATRIX este o lentilă sclerală creată pentru a oferi vedere stabilă și protecție oculară chiar și în cazuri complexe: keratoconus avansat, după transplant sau în sindroame de suprafață oculară sever afectată.